La intrebarea care viza tipurile de activitati din domeniul culturii in care s-ar implica voluntarii Ascensorului cultural, raspunsul detasat a fost ‘sa ma implic in organizarea de programe educative’, urmatoarele 2 locuri au fost ocupate de variantele ‘sa asist un curator/producator de spectacol’ si sa ‘fac documentare’. 
In ceea ce priveste domeniile culturii in care s-ar implica respondentii nostri au preferat detasat proiectele interculturale, apoi proiecte vizand artele spectacolului (teatru si muzica) si , proiecte care vizeaza educarea in cadrul comunitatii locale.
La intrebarea privind motivatia pentru alegerea tipului de proiect in care s-ar implica ,am primit raspunsuri diverse, dintre care iata cateva fragmente: Am ales proiectele interculturale, deoarece prin intermediul acestora se poate face schimb de idei, se pot promova proiecte reusite si in alte locuri decat cel din care a pornit initial; celalalte doua optiuni, legate de artele spectacolului le-am ales deoarece mi-am dorit intotdeauna sa iau parte in “productia” unui festival de muzica si teatru, iar cat despre activitatile curente intr-o institutie cred ca imi pot oferi o sansa pentru a ma informa mai bine asupra domeniului in care vreau sa lucrez.
Privind tematica unor viitoare intalniri dintre voluntarii Ascensorului, a fost preferata in mod special varianta strategii de punere in practica a ideilor de proiecte cu voluntari,apoi ce activitati presupune functia de curator al unui muzeu/producator al unui spectacol, si nu in ultimul rand discutii d eorientare profesionala;
In ceea ce priveste organizarea unei Caravane a muzeelor si caselor memoriale mici mai bine de 80% la suta dintre respondenti considera initiativa ca fiind atractiva.
Privind apelul la implicarea in Caravana muzeelor si caselor memoriale mici, cei ce au raspuns initiativei noastre au avut o atitudine poztiva si motivatii diverse, exprimandu-si viziunea siinteresul pentru diverse initiative de revitalizare a accesului la cultura.
Dintre acestea citam:
Initiativa mi se pare interesanta si datorita faptului ca multi bucuresteni nu isi cunosc foarte bine orasul (in afara cartierului unde locuiesc, centrului atat de aglomerat si plin de praf si a locului unde muncesc),si pierd datorita acestui lucru, atatea locuri cu care orasul chiar ar putea sa se mandreasca.
Mi se pare o idee buna insa cred ca va fi greu din moment ce exista deja in Bucuresti atat de multe alte edificii interesante. Mai productiv si atragator mi s-ar parea sa fie promovate muzeele si casele memoriale din afara Bucurestiului, mai ales deoarece exista foarte multe zone cu turismul nedezvoltat si care desi au asemenea comori, nimeni nu stie de ele.
Desigur, cu conditia ca muzeele si casele memoriale respective sa aiba intr-adevar ce oferi publicului. Daca, insa, promovarea nu ar avea aceasta “substanta” (si, eventual, prin ea se doreste tocmai tragerea unui semnal de alarma si readucerea in prim-plan a unor lucruri “uitate”), atunci ea trebuie gandita altfel.
Cand am venit si eu pentru prima data in Bucuresti pentru studii am vrut sa cunosc orasul si sa vizitez cat mai multe locuri posibile. Nou venitii cat si cei care locuiesc aici vor fi cu siguranta interesati de acest gen de programe.
O idee minunata care vine in sustinerea vietii culturale a Bucurestiului. O rupere de cotidian, un program care mi-ar atrage atentia si mi-ar starni interesul in dorinta de a experimenta si altceva pe langa institutiile culturale deja vizitate. De asemenea, o oportunitate de a-mi cunoaste mai bine orasul. Deci da, m-as implica intr-o initiativa de acest tip.
]]>
Harvard University, aflata in fruntea clasamentului inca din 2004, pierde astfel pozitia intai in favoarea Universitatii Cambridge din Marea Britanie. In acelasi timp, Massachusetts Institute of Technology (MIT) urca in top pe pozitia a 5-a, de la locul 9 unde se afla anul trecut. De asemenea, Universitatea de Stat din Moscova urca in Top 100 Mondial, pe locul 93.
QS World University Rankings® evalueaza calitatea cercetarii, gradul de angajabilitate al absolventilor, calitatea procesului de predare si gradul de internationalizare a universitatilor. Topul este realizat de QS pe baza unei serii de sondaje globale adresate atat corpului didactic cat si angajatorilor si date evaluate, printre care si numarul de lucrari de specialitate publicate si citate incluse in Scopus, cea mai mare baza de date de lucrari academice.
Universitatea din Cambridge a fost votata universitatea cu cea mai mare calitate in activiatea de cercetare, fiind selectata de peste 15 000 de academicieni din intreaga lume. Desi Harvard a fost aleasa de majoritatea angajatorilor chestionati la nivel global, Cambridge a iesit fruntasa in clasamentul general.
World Top 10
In acest an numarul de universitati din Romania care au aplicat pentru Topul International al Universitatilor a crescut la 12, ceea ce evidentiaza interesul tot mai pronuntat al institutiilor de invatamant romane de a se afirma pe scena educationala mondiala. Dintre universitatile aplicante (printre acestea numarandu-se: Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea din Constanta, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Universitatea din Suceava, Universitatea din Oradea ), doar 2 s-au calificat pentru Topul International al Universitatilor, aceleasi din anii trecuti. Universitatea din Bucuresti se numara printre primele 550 de universitati la nivel mondial, in timp ce Universitatea Babes-Bolyai este in primele 600, avand aceleasi pozitii ca anul trecut.
Universitati din Europa Centrala si Kazakhstan in Top 500
Ben Sowter, directorul departamentului de Cercetare al QS declara ca : “Spre deosebire de alte sisteme de clasificare a universitatilor, care se bazeaza in mare parte pe indicatori statistici referitori la cercetarea academica, QS ia in considerare si date practice, precum parerile angajatorilor si ale profesorilor universitari.”
Zoya Zaitseva, Regional Marketing Director al QS, declara: “Numeroase guverne in Europa si Asia Centrala incurajeza universitatile sa participe activ in clasamentele internationale. Desi nu pare sa fie o strategie generala, modernizarea universitatilor se vrea a fi in agenda a numerosi rectori universitari.” Zaitseva adauga: “Desi sunt oarecum dezamagita de faptul ca nu toate universitatile din Romania, Ucraina, Kazakhstan sau Cehia si-au imbunatatit pozitiile in top, trebuie sa tinem cont ca este necesar ca universitatile participante sa isi imbunatateasca in mod constant performantele la nivel de interactiune mondiala, lucrari de specialitate dar si in interactiunea cu companiile angajatoare. Sunt mandra sa vad schimbari pozitive in aceasta regiune, dar inca mai sunt multi pasi de parcurs.”
Varianta integrala a QS World University Rankings® si metodologia de realizare a clasamentului sunt disponibile pe www.topuniversities.com.
]]>Lenin nu a fost mereu un băiat rău şi chelios. Era blând, pletos şi avea un optimism molipsitor. Până în ultimul an de facultate. Atunci a aflat cu stupoare că nu va da lucrare de licenţă, ci doar un examen. “Perfect!” şi-a spus micul tocilar, fiu de muncitori, care s-a pus cu burta pe carte cu o mânie proletară. A lăsat benzile desenate cu Marx deoparte şi a citit toată bibliografia din syllabus. Avea subiectele pregătite şi singura lui problemă era dacă i se va scădea sau nu punctul pentru caligrafie.
Articol de Cristian Gheorghe | phoote16@yahoo.com | www.ne-am-prost.blogspot.com
Nu a lăsat pe nimeni să copieze şi chiar l-a pârât pe Stalin că trăgea cu mustăţile în lucrarea sa. 14 pagini de lucrare şi Lenin ieşea din amfiteatru zâmbind precum colegul său de grupă, Iliescu. Doar că rezultatele l-au secerat ca un ciocan. 4,65. Atunci, Lenin s-a enervat pe porcii imperialişti din facultate şi a venit în sesiunea din octombrie cu 35 de fierar-betonişti furioşi şi însetaţi de drepturi egale. Mai este cunoscută şi ca revoluţia de la sesiunea octombrie roşu. Şi i-a căzut păru’!
2. Gorba-grecu’
Studentul Gorbaciov venea mai des la cursuri decât Iliescu la orele de engleză. Cât era sesiunea de lungă, Gorby, cum îl alintau tovarăşii de băute, nu se trezea din beţia de votcă. Cu o lună înainte de licenţă, tânărul Gorbaciov cumpăra blugi, aur şi cafea din Turcia şi le vindea prin Regie. În ziua examenului, Gorby s-a uitat lung la profesor şi i-a spus: “Mă-ta, Rusia, ce mai face?!” Şi a fost dat afară din licenţă. Înfuriat din cale afară, lui Gorbaciov i s-a pus pata. Şi cam atât…
3. Stalin-skaya
Stalin n-a luat licenţa pentru că a fost pârât de Lenin că încerca să copieze de la el. Răzbunător, Stalin şi-a omorât colegul. Şi a mai omorât şi câteva mii de ofiţeri de oftică.
4. “Dragi pretini!”
Cine a mai văzut un cizmar cu licenţă? Aşa şi-au zis şi profesorii care nici n-au mai citit lucrarea lui Nicuşor. Dar Ceaşcă i-a ţinut minte. Le-a asigurat foştilor săi corectori câte un sejur de câţiva ani, pe o staţiune de lângă canalul Dunăre-Marea Neagră. Când profesorii au întrebat: “Care canal?”, fiul iubit al patriei le-ar fi răspuns zâmbind: “Ah! Mai întâi trebuie să-l săpaţi!”. Şi cum tot ajunsese secretar general de partid, Nicuşor şi-a însuşit toate diplomele de care avea nevoie. Ba mai mult. A numit o femeie simplă din popor, academiciană de renume, pentru invenţia săpunului de casă, care nu face clăbuci. Şi după, s-a căsătorit cu ea…
5. Cucuveaua
Ilici, studentul rebel cu un zâmbet mai impunător decât un miner furios, era preferatul profesorilor. Exceptându-l pe cel de engleză. Micul comunist nu înţelegea de ce Moscova nu este capitala Americii şi nici pronunţia imposibilă a sunetului britanic “th”. Supărat că ză tzeacher îl cam ia peste picior, Ionel i-ar fi spus: “- Măi, iu enimăl!”. Şi a fost dat afară din licenţă, cu tot cu cei trei trandafiri ai săi cu care încerca să îmbuneze comisia.