Viata la misto, Crăciun la indigo
Când vine vorba despre tipurile de personalităţi care se manifestă de Crăciun pot enumera trei tipuri de oameni: cei care cred în Moş Crăciun şi probabil nu citesc această revistă, că sunt prea mici; admiratorii care urmează întocmai spiritul Crăciunului bucurându-se de colindele si decoratiunile de Crăciun şi Grinchii sau cei care s-au săturat de un Crăciun comercial. Eu mă număr printre cei din ultima categorie, aştept un Crăciun care îmi e din ce în ce mai cunoscut în fiecare an şi nu vorbesc despre un deja-vu ci despre o copie xerox a lui.
de Silvia Cîmpeanu | silstayle@yahoo.com
Trăim într-o ţară săracă sau neinventivă? Una din aceste două variante ar putea explica de ce avem aceleaşi decoraţiuni de Crăciun, amplasate în aceleaşi locuri din oraş, an de an. “Veniţi să vedeţi bradul de 7 metri înălţime amplasat la Universitate!”, ne îndeamnă reporterii de la posturile Tv.
Îl ştiu deja, era acelaşi ca şi anul trecut. Dar tot mă duc să îl văd, îl prefer pe acesta. Măcar la el nu mă calc în picioare aşa cum s-a întâmplat acum doi ani la bradul de 76 de metri care a micşorat considerabil bugetul statului şi care m-a făcut să mă rog: “vai cât aş vrea să mai trăiesc o zi!”. Mulţi ştiu despre ce vorbesc, despre acea mică Apocalipsă prin care mulţi am trecut, când telefoanele mobile nu mai mergeau şi ne pierdusem de prietenii luaţi de valul de oameni. Cei care nu ştiau au râs de noi şi au privit bradul impunător cu multe jocuri de lumini, la televizor, “O, brad de fier! O, kitsch nebun! L-ai curentat pe Moş Crăciun” a spus atunci un politician şi câtă dreptate avea.
În ultimii doi ani luminile din Bucureşti s-au aprins mai târziu. Lipsă de pregătire sau economia de curent sunt posibile cauze, eu una merg mai mult pe a două variantă, dar îmi plăcea tradiţia prin care ştiai că pe 1 decembrie se aprind luminile care îţi bucură privirea prin tot oraşul. Azi doar mă uit la televizor şi mă întreb în ce zi le aprind,până când apare pe ecran ştirea: ,,pe data de 5 decembrie se vor aprinde luminile” şi apoi exclam: ,,în sfarsit!”.
Pentru că deja cunosc instalaţiile care stau înşirate pe străzile Bucureştiului, pardon! anul acesta au apărut şi becuri noi la Piaţa Romană prinse între cabluri stil şiraguri, îmi îndrept privirile către alte decoraţiuni. Noul mall sau marele mall palat din Cotroceni a fost împodobit din timp. Încă de când l-au terminat, prin octombrie, l-au şi decorat cu luminiţe şi decoraţiuni specifice de Crăciun.
Un alt mall aflat la trei staţii distanţă, Plaza mall a pregătit un setting tip Polul Nord la intrare. Poţi vizita un iglu prin care să îţi scoţi capul pe geam să te afişezi într-o poză pe Hi5 şi în afara lui poţi urmării animale polare prietenoase care se mişcă.
La intrarea în parcul Tineretului se află un carusel de basm. Nu vă entuziazmaţi prea tare, a fost prezent şi anul trecut, doar că la Băneasa. Totuşi, dacă anul trecut nu aţi ajuns până acolo, măcar în Tineretului
să veniţi.
Alte rutine? Ei bine, ce spuneţi de încă un Crăciun la un concert Ştefan Bănică Junior? “Poţi să dai, să primeşti, Doar odată-i Crăciunul! Stele mici, argintii cad din cer! Fericit, simţi că eşti, Doar odată-i Crăciunul.”, ai şi noroc locurile s-au suplimentat oops! ca şi anul trecut, mereu este o cerere atât
de mare.
Dar de ce Grinch a furat Crăciunul?
Probabil pentru că se săturase de aceleaşi decoraţiunii, colinde, atmosferă, cadouri, podoabe, beculeţe aflate la suprasaturaţie doar din cauza comercializării tradiţiei. Nici cadourile nu mai sunt la fel, bun venit în noua generaţie. Rugăminţi ca ,,mami îmi doresc un lego, o păpuşă sau o rochie” s-au dus, urăm bun venit limbajului tehnic pe care probabil nici Moşul mitic din Finlanda nu l-ar înţelege: mama cumpăra-mi un Mp4, un Blackberry, un mobil cu touch screen, un Nintendo Wee şi o păpuşă Hannah Montana cu chitară electrică, ar fi cadouri mult mai plauzibile de pus (uşor ca sunt fragile şi scumpe) sub bradul de Crăciun. Când ne vom întoarce la tradiţie, Grinchul nu va mai complota. Până atunci, vă las, mă duc să admir din nou luminiţele de Crăciun din centru. Merry X-max!








1) Eu cred in Mos Craciun!!!
2) Traim intr`o tara saraca…dar asta nu (cred ca) inseamna ca in tarile “mai putin sarace” se achizitioneaza noi decoratiuni de Craciun in fiecare an. Decoratiunile costa bani, iar noi sintem in plina criza!
3) Daca esti Grinch – conform spuselor tale – de ce mergi la Universitate sa vezi “bradul de fier”?
4) deci tot iti place traditia de a avea luminita pe 1 Decembrie?!? stiam eu ca nu esti 1 Grinch!
5) Stefan Banica Jr. – organizatorii concertului isi dau silinta sa produca zambete si satisfactii miilor de pensionari care se uita la “Dansezi pt cine?” (sau cum s`o chema emisiunea respectiva unde vedetele autohtone din show-biz – si nu numai – incearca sa faca rating)
6) Grinch-ul din tine (care de fapt nu exista) iubeste beculetele si steguletele…si luminitele din centru.
Iar daca ar trebui sa pun pariu, as zice ca si tu i`ai scris lui Mos Craciun sa`ti aduca un Blackberry sau macar un Nokia E sau N series sau M class (nu le am cu tehnicitatile). Adica, pana la urma si tu crezi in Mos Craciun! Ca si noi toti de altfel!